Departamente  Psihoterapie  Informatii generale  Psihanaliza scurta

Psihanaliza este acea ramura a psihoterapiei care urmareste rezolvarea problemelor sufletesti prin descoperirea legaturilor subconstiente. Teoria si practica acestei metode a fost elaborata de un neurolog din Austria, Sigmund Freud (1856-1939), publicându-si prima carte în 1895-împreuna cu Breuer- intitulata „Studii asupra isteriei”. Desi la început aplicau terapie scurta, acestea au devenit din ce în ce mai lungi, pâna când Freud a scurtat terapia la un pacient, terminându-l. Începând cu anul 1920 s-au facut mai multe încercari în aceasta directie. Acestea au pus bazele terapiei psihoanalitice scurte.

Spre deosebire de analiza clasica, care dureaza mai multi ani (10-20), terapia scurta are o durata de 10-40 de sedinte. Se aplica reguli stricte referitoare la timp (durata unei sedinte, timpul dintre doua sedinte consecutive), loc (locul respectiv trebuie sa respecte niste cerinte minime: sa fie neutru , linistit) si referitor la relatia terapeutica. Din acest motiv se întocmeste un contract de terapie care confera siguranta deja de la început relatiei terapeutice, astfel dezvoltându-se si o legatura psihologica. Terapia în cadrul terapiei analitice scurte este orientata. Asta înseamna ca legat de un pacient se ocupa numai de anumite legaturi, selecteaza, chiar si atunci când pacientul are mai multe acuze, probleme. Orientarea se întâmpla la începutul terapiei.

Ca si definitie, putem spune ca terapia psihoanalitica scurta este o relatie profesionala care nu rezulta dintr-o alta relatie, nu trece într-o alta relatie si care într-un cadru sigur si bine definit urmareste o schimbare terapeutica orientata.